Prevenirea și reducerea riscurilor

Module 5 – Ro

Sesiune teoretică: 5 ore
Sesiune practică: 2,5 ore
Studiu individual: 2,5 ore
Evaluare: 2 de ore

Durata totală: 12 de ore

Obiectivul modulului

Acest modul se concentrează pe echiparea cadrelor medicale cu cunoștințele, abilitățile și competențele necesare pentru a pune în aplicare în mod eficient strategii de prevenire și reducere a riscurilor pentru tulburările legate de consumul de substanțe (SUD). Acesta oferă o bază teoretică și instrumente practice pentru abordarea consumului de substanțe prin strategii de prevenire bazate pe dovezi și practici de reducere a riscurilor care vizează minimizarea consecințelor consumului de droguri.

Rezultatele învățării

Cunoștințe

  • să înțeleagă principiile de bază, obiectivele și clasificările strategiilor de prevenire și reducere a riscurilor;
  • să se familiarizeze cu cadrele bazate pe dovezi, inclusiv cu Standardele internaționale UNODC/OMS privind prevenirea consumului de droguri;
  • să recunoască rolul factorilor de risc și de protecție în modelarea intervențiilor de prevenire și reducere a riscurilor;
  • să dobândească cunoștințe despre practicile eficiente de reducere a riscurilor, cum ar fi programele de schimb de seringi, terapia de substituție a opioidelor și distribuirea de naloxonă;
  • să înțeleagă considerentele etice, culturale și politice implicate în inițiativele de prevenire și reducere a riscurilor.

 

Abilități

  • să analizeze și să evalueze în mod critic eficacitatea programelor de prevenire și de reducere a riscurilor utilizând modele teoretice și date concrete;
  • să conceapă și să pună în aplicare programe de prevenire adaptate la populații și medii specifice;
  • să aplice strategii de reducere a riscurilor pentru a reduce consecințele sociale și cele legate de sănătate ale consumului de substanțe;
  • să susțină abordări de prevenire și reducere a riscurilor bazate pe dovezi în contexte profesionale și comunitare;
  • să dețină abilități de abordare a stigmatizării și a obstacolelor în calea accesului la serviciile de prevenire și reducere a riscurilor.

 

Competențe

  • Proiectare strategică și implementare:
    • să dezvolte și să implementeze strategii cuprinzătoare de prevenire și reducere a riscurilor în diverse medii, cum ar fi școli, locuri de muncă și comunități.

 

  • Advocacy și influențarea politicilor:
    • să susțină reformele politice și să promoveze integrarea practicilor de prevenire și reducere a riscurilor bazate pe dovezi în sistemele naționale de sănătate.

 

  • Colaborare interdisciplinară:
    • să dețină competențe de lucru cu echipe multidisciplinare, inclusiv profesioniști din domeniul sănătății, factori de decizie politică, educatori și lideri comunitari, pentru a îmbunătăți rezultatele în materie de prevenire și reducere a riscurilor.

 

  • Sensibilitate culturală și practică etică:
    • să conștientizeze dinamica culturală și societală în abordarea problemelor legate de consumul de substanțe, asigurând interacțiuni etice și fără prejudecăți cu persoanele afectate.

 

  • Monitorizare și evaluare:
    • să evalueze impactul programelor de prevenire și reducere a riscurilor, să identifice domeniilor de îmbunătățire și să asigure îmbunătățirea continuă a calității.

 

Această abordare cuprinzătoare asigură participanților nu numai dobândirea de cunoștințe teoretice, ci și dezvoltarea de abilități practice și competențe etice pentru abordarea eficientă a tulburărilor legate de consumul de substanțe.

Bibliografie

  1. Bronfenbrenner, U. (1979). The Ecology of Human Development: Experiments by Nature and Design. Harvard University Press.
  2. European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (EMCDDA). (2021). European Prevention Curriculum (EUPC): A Handbook for Decision-Makers, Opinion Leaders, and Practitioners. Preluat de pe site-ul https://www.emcdda.europa.eu
  3. United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC). (2018). International Standards on Drug Use Prevention: Second Edition. Preluat de pe site-ul https://www.unodc.org
  4. World Health Organization (WHO). (2018). Preventing Drug Use and Promoting Mental Health: A Guide for Policymakers. Preluat de pe site-ul https://www.who.int
  5. Bronfenbrenner, U. (1979). The Ecology of Human Development: Experiments by Nature and Design. Harvard University Press.
  6. European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (EMCDDA). (2021). European Prevention Curriculum (EUPC): A Handbook for Decision-Makers, Opinion Leaders, and Practitioners. Preluat de pe site-ul https://www.emcdda.europa.eu
  7. United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC). (2018). International Standards on Drug Use Prevention: Second Edition. Preluat de pe site-ul https://www.unodc.org
  8. World Health Organization (WHO). (2018). Preventing Drug Use and Promoting Mental Health: A Guide for Policymakers. Preluat de pe site-ul https://www.who.int
  9. Ajzen, I. (1991). The Theory of Planned Behavior. Organizational Behavior and Human Decision Processes, 50(2), 179-211.
  10. Bandura, A. (1977). Social Learning Theory. Prentice Hall.
  11. Bronfenbrenner, U. (1979). The Ecology of Human Development: Experiments by Nature and Design. Harvard University Press.
  12. European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (EMCDDA). (2021). European Prevention Curriculum (EUPC): A Handbook for Decision-Makers, Opinion Leaders, and Practitioners. Preluat de pe site-ul https://www.emcdda.europa.eu
  13. Jessor, R. (1991). Risk Behavior in Adolescence: A Psychosocial Framework for Understanding and Action. Journal of Adolescent Health, 12(8), 597-605.
  14. Michie, S., West, R., Campbell, R., Brown, J., & Gainforth, H. (2014). ABC of Behaviour Change Theories. Silverback Publishing.
  15. United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC). (2018). International Standards on Drug Use Prevention: Second Edition. Preluat de pe site-ul https://www.unodc.org
  16. World Health Organization (WHO). (2018). Preventing Drug Use and Promoting Mental Health: A Guide for Policymakers. Preluat de pe site-ul https://www.who.int
  17. European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (EMCDDA). (2021). European Prevention Curriculum (EUPC): A Handbook for Decision-Makers, Opinion Leaders, and Practitioners. Preluat de pe site-ul https://www.emcdda.europa.eu
  18. United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC). (2018). International Standards on Drug Use Prevention: Second Edition. Preluat de pe site-ul https://www.unodc.org
  19. World Health Organization (WHO). (2018). Preventing Drug Use and Promoting Mental Health: A Guide for Policymakers. Preluat de pe site-ul https://www.who.int
  20. Stockings, E., Hall, W. D., Lynskey, M., Morley, K. I., Reavley, N., Strang, J., Patton, G., Degenhardt, L. (2016). Prevention of Substance Use Disorders: A Systematic Review. The Lancet Psychiatry, 3(11), 1025-1035.
  21. European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (EMCDDA). (2021). Harm Reduction: Evidence, Impacts and Challenges. Preluat de pe site-ul https://www.emcdda.europa.eu
  22. Joint United Nations Programme on HIV/AIDS (UNAIDS). (2020). Comprehensive Package of Harm Reduction Services for People Who Inject Drugs.
    Preluat de pe site-ul https://www.unaids.org
  23. United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC). (2013). International Standards on Drug Use Prevention: Second Edition. Preluat de pe site-ul https://www.unodc.org
  24. United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC). (2018). Addressing the Specific Needs of Women Who Inject Drugs: Practical Guide for Service Providers on Gender-Responsive HIV Services. Preluat de pe site-ul https://www.unodc.org
  25. World Health Organization (WHO). (2018). Harm Reduction and Injecting Drug Use: Evidence for Action Technical Papers. Preluat de pe site-ul https://www.who.int